În cadrul celei de-a X-a ediții a Festivalului RomânIA Autentică, Hobița a devenit locul unei dezbateri de importanță națională privind viitorul patrimoniului cultural imaterial românesc.
Conferința „Viitorul meșteșugurilor tradiționale din România. Statutul, drepturile și sprijinul acordat meșterilor populari” a reunit meșteri populari din toate regiunile țării, reprezentanți ai instituțiilor publice, specialiști în patrimoniu, membri ai mediului academic și ai societății civile, într-un dialog sincer despre provocările și soluțiile necesare pentru protejarea meșteșugurilor autentice.
Dezbaterea organizată în curtea Casei Muzeu Constantin Brâncuși de către Asociația Discover Peștișani în parteneriat cu Primăria Peștișani și CONAF România s-a bucurat de participarea d-lui. dl. Tor Martin Møller, Ministrul-consilier, șef adjunct al misiunii la Ambasada Regatului Norvegiei în România, d-nei. Oana Zaharia, manager interimar la Institutul Național al Patrimoniului, d-nei. Cristina Chiriac-președinte CONAF România și fondatoarea festivalului RomânIA Autentică, dl. Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, dl. Ionuț-Viorel Bordeiași, manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și a circa 20 de meșteri populari participanți la Festivalul RomânIA Autentică.
În cadrul discuțiilor au fost aduse în atenție problemele cu care se confruntă meșterii populari din România:
•lipsa unui statut profesional clar și a unei recunoașteri oficiale;
•lipsa unei protecții eficiente împotriva folosirii abuzive a modelelor și creațiilor tradiționale;
•concurența produselor de serie prezentate drept obiecte tradiționale;
•dificultăți în valorificarea și comercializarea produselor autentice, în competiție cu imitațiile industriale;
•dificultățile privind transmiterea meșteșugurilor către noile generații;
•accesul limitat la finanțări și programe de sprijin;
•povara birocratică și fiscală pentru micii creatori;
•participarea costisitoare la târguri și expoziții, fără mecanisme suficiente de sprijin;
•promovarea insuficientă a patrimoniului cultural viu și lipsa unor politici publice coerente dedicate acestui sector;
•nevoia unei protecții mai eficiente a patrimoniului cultural imaterial și a creațiilor autentice.
Participanții au subliniat necesitatea elaborării unui cadru legislativ care să recunoască și să sprijine activitatea meșterilor populari, precum și dezvoltarea unor politici publice dedicate conservării și valorificării patrimoniului cultural viu.
Au fost formulate și o serie de direcții concrete care ar putea sta la baza unor viitoare politici publice:
• recunoașterea prin lege a statutului de Meșter Popular, pe baza unor criterii profesionale și a validării de către specialiști;
• înființarea Registrului Național al Meșterilor Populari, care să reunească creatorii autentici și să ofere garanția autenticității pentru public și organizatori;
• crearea unei mărci naționale de autenticitate pentru produsele realizate manual, care să diferențieze creațiile tradiționale de produsele de serie sau de import;
• facilități fiscale și programe dedicate atelierelor meșteșugărești, astfel încât acestea să poată continua să funcționeze și să transmită meseria mai departe;
• finanțarea programelor de ucenicie, prin care tinerii să poată învăța direct de la meșterii consacrați;
• susținerea participării meșterilor la târguri și expoziții naționale și internaționale, prin programe de mobilitate și promovare;
• integrarea meșteșugurilor tradiționale în programele educaționale și în activitățile extrașcolare, pentru apropierea noilor generații de patrimoniul cultural viu;
• dezvoltarea unei platforme naționale de promovare și comercializare a creațiilor autentice ale meșterilor populari din România.
Toate aceste propuneri vor fi sintetizate într-un document de concluzii care va fi transmis instituțiilor competente, cu speranța că dialogul început la Hobița va contribui la construirea unui cadru legislativ și instituțional modern pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial și pentru sprijinirea celor care îl păstrează viu.
Nu întâmplător această dezbatere a avut loc la Hobița. Satul natal al lui Constantin Brâncuși rămâne un simbol al faptului că marile valori universale se nasc din respectul pentru tradiție, pentru comunitate și pentru creația autentică.
”Am construit Festivalul RomânIA Autentică acum zece ediții nu ca pe o sărbătoare, ci ca pe o dovadă: că există o piață reală pentru creația autentică și oameni dispuși să plătească pentru ea. Zece ediții au confirmat-o. Dar un festival nu poate ține locul unui cadru legal. Atâta vreme cât meșteșugul popular nu are statut juridic, rămâne muncă reală tratată ca hobby — invizibilă în statistici, imposibil de finanțat, imposibil de transmis legal mai departe. Noi am adus oamenii la masă și am arătat că modelul funcționează. Ce am cerut la Hobița e ca statul să construiască structura care îl protejează: un statut, un registru, o marcă de autenticitate” afirmă Cristina Chiriac, președinte CONAF.
Conferința a fost organizată în cadrul proiectului cultural „Peștișani: Acasă la Brâncuși – 150 de ani de artă și genialitate”, finanțat de Ministerul Culturii.
Le mulțumim tuturor celor care au contribuit la această întâlnire și au ales să transforme ideile în propuneri concrete. Credem că schimbarea începe prin dialog, iar Hobița a demonstrat încă o dată că poate deveni un loc în care se construiesc nu doar evenimente culturale, ci și inițiative cu impact pentru patrimoniul României.
